~ D ~

       

Ceea ce am iubit ma reprezentat....a fost parte din mine...din inima...am avut o parte in pieptul lui si o parte in al meu....In al lui batea neincetat...in al meu...se oprea la cugetat....
   Am iubit copia inimii mele...si nu doar pentru ca avea o jumatate din inima mea...ci pentru ca ~ EL ~ avea acel ceva....acel magnet invizibil care pur si simplu te atragea fara sa faca nici o miscare....Acea electricitate statica...care iti dadea fiori doar incercand sa-ti muti gandurile in alta parte.
  Am iubit sincer....sincer cu toata eu...cu toti porii am inspirat si expirat iubire...am iubit cu sufletul...cu mintea....cu gandul...in vise, in realitate....dar niciodata...de aproape...Am iubit ochii straini pe care nu-i cunosteam dar care le-am acordat incredere...am iubit ochii aia la fel cum ar fi fost ai mei...am iubit fiinta lui...
          Si inca...o mai iubesc.....
Mi-am regasit linistea langa el....dar tot el e cel care starneste furtuni...el e cel care detine controlul...e cel care imi citeste in suflet la fel ca intr-o carte...care ma priveste in ochi si zareste tristetea...e cel care-mi aseaza zambetul de buna dimineata pe buze...si il tine acolo legat pana in miez de noapte...cand prin imbratisari de cuvinte imi ureaza noapte buna...
   Si el si-a regasit linistea in mine...in defectele mele care le completeaza pe ale sale...si-a facut culcus adanc in inima mea...voia sa fie sigur ca de acolo nu va putea scapa... 

         

Doi straini am fost....Doi straini cu jumatati de inimi care bateau la unison...inimi ce aveau acelasi tiCaiT....inimi care se cautau in multime si care s-au regasit dupa atta timp...Doi straini care se cunosc din cuvinte atat de bine...straini cu rani deschise inca din trecut...straini care se incalzesc cu orgoliu....si apoi cu fericire...straini care zambesc atunci cand isi vorbesc...straini carora trupul incepe sa arda la primul clinchet al vocii....de parca ar veni din rai....
  Inca mi se face pielea de gaina atunci cand merg pe strada si imi ocupi gandurile fara ca macar sa le indrept spre tine...inca ma mai trezesc vorbind singura prin casa...la fel ca o nebuna de parca tu ai fi aici...langa mine...Inca mai astept vantul sa adie cu bratekle deschise sperand sa simt atingerea ta....iar noptile cu luna plina...inca le pierd privind cerul...amintindu-mi cuvintele tale......
   Inca mai incerc sa scriu pe foi povestea noastra...dar niciodata nu va ajunge la final pentru ca nu am destule cuvinte incat sa pot exprima...inceputul ei...inceputul nostru...durerea noastra....si finalul ei....Inca mai incerc sa invat sa traiesc fara tine...nu sa traiesc prin tine..dar ca de fiece data nu reusesc..Faci parte din gandurile mele chiar si atunci cand mi-as dori sa te urasc....parte din ele...chiar si atunci cand nu mai vreau sa traiesc....

   

Am iubit tot...am sarutat urma pasilor facuti in universul meu chiar si atunci cand ma raneai...mi-am sters mereu lacrimile cu manecile...si am asteptat sa zambesc...sa apari in calea mea sa soptesti ceva si totul sa prinda o alta forma....am iubit esenta ta...felul tau de a fi...
           Si inca mai iubeSc ....
Nu lupt...
     Nu supravietuiesc...
Dar...inca mai traiesc...
    Pasii mei inca se indreapta spre tine... Chiar daca ma alungi...
 

         ~ D ~