Strengar...

Priveste prin mine la fel ca intr-o oglinda...imi citeste cu o simpla privire pana si cele mai adancite si ascunse ganduri...cu un simplu suras ma face sa-mi pierd capul si sa simt ca plutesc, ca-mi iau zborul odata cu fluturii pe care mi ia trezit in stomac. Incerc sa respir dar aerul incepe sa fie din ce in ce mai apasat,din ce in ce mai greoi , acum ca ochii lui s-au asezat linistiti pe buzele mele...Nu mai am curajul nici sa clipesc de teama ca magia in care sunt prinsa o voi arata...ca furtuna din mine il va starni si mai tare. 
   Il privesc in tacere si ma rog in gandul meu ca obrajii mei sa nu prinda culoare ,sa am focul viu doar in mine si lava sa nu se ridice la suprafata, sa arda mocnit in mine...
Dar era prea mult..buzele incepeau sa-mi tremure iar pe chipul lui zaresc zambetul strengar de scolar...astepta o singura miscare pentru a se apropia de mine, de ele..inca mai tremur cand imi amintesc gandurile mele....