Imi spusese ca-mi va face rau si totusi nu l-am crezut...de fapt nu voiam sa-l cred...dar la final am facut-o ...atunci era deja prea tarziu....l-am crezut cand deja mi-a facut inima in mii de bucati...In acea perioada nu reuseam decat sa plang..si foarte rar...abia daca reuseam sa ma ridic din pat.
Eram mii de bucati...si voi prietenii mei ...erati mereu acolo incercand sa ma ridicati,erati acolo langa mine sa ma consolati,sa incercati sa ma distrati,sa ma faceti sa uit de durere si de ce se intamplase,incercati sa ma faceti sa zbor din nou...fara macar sa mai pomeniti numele lui....dar nu stiati ca unica persoana care ma poate face sa zbor era doar EL....Voi erati langa mine incercand sa ma faceti sa -l uit, sa zambesc sa retraiesc din nou...eu..stateam..va priveam zambeam fortat,cadeam in genunchi si incepeam din nou sa plang privind in gol...amintindu-mi din nou ultimele sale cuvinte...ultima sa privire....ultimul sau zambet...sarcastic...dar zambet...
Va ascultam....stiam ca cel mai probabil ma priveati dezgustati,cu totii stiati ca el ma va lasa,ca era doar o problema de timp...ca si atunci cand sa intamplat ....ati fost cu totii disponibili sa fugiti spre mine, sa fiti langa mine...
Dar eu il voiam pe el..degeaba aveam casa plina de prieteni,degeaba erati voi langa mine sa incercati sa-mi ridicati moralul cand de fapt eu tot ce voiam era EL...Aveam nevoie sa ma pierd din nou in ochii lui albastri ca seninul....aveam nevoie sa ma stranga in bratele lui puternice unde eram protejata de vant...si frig...aveam nevoie sa-i simt buzele calde senzuale din nou pe tamplele mele ..coborand incet..agale ca un mos de pe un deal..spre buze si apoi spre gat...
Toti ma pusesera in garda.." O sa te lase " imi spuneau " O sa te foloseasca ,nu pune inima in relatie "...dar eu..eram poate prea proasta,prea mica,sau poate doar prea indragostita de el,de privirea lui....de comportamentul sau de baiat rau...de golan...Dar eu nu-i ascultam...eu il priveam pe el..ii priveam mana care tinea gingas mana mea in a lui,priveam spre viitor,chiar daca stiam ca poate...asa ceva nu va fi posibil....vedeam totusi un viitor cu el..aveam puterea sa-l vad...sa-l colorez dupa gustul meu,sa-l formez dupa visele si idealurile mele...TOT al meu..nimiC al lui....
Eu totusi cred ca acel baiat care ma facut in mii de bucati si care ma aruncat in un rau de munte rece ,doar ca sa ma faca sa ma trezesc la realitate si sa supravietuiesc,ma iubea...ma iubea cu adevarat in sinea lui....se vedea iubirea in ochii lui atunci cand ma saruta,sau cand cu mainile buzele mi le mangaia....sunt momente unice care nu se pot uita....iar ceea ce se vede in ochii unei persoane indragostite nu poate fi minciuna...ochii nu mint niciodata...acei ochi...nu ma puteau minti...cuvintele lui dulci soptite in seara privind apusul soarelui ,,Te iubesc-ul " soptit in vant si apoi dulcea sarutare...astea nu pot fi minciuni...nu pot pur si simplu...Era nevoie sa ma imbratiseze si ma simteam vie...imi simteam inima cum bate pe secunda o mie...buzele lui mi se plimbau pe frunte..pe pbraji pe maini...pe buze....daca asta nu era respect Atunci ce era ? chiar totul poate fi o minciuna? daca e asa...atunci ar fi trebuit sa fie un foarte bun actor..iar el nu era..nu facuse scoala de actorie...stiam ca ma iubea...chiar daca ma lasase in vant...
Mi-a cusut una din ranile pe care le aveam de multi ani si el a reusit ce altii nu au putut...
Daca sunt fericita ?...Da...sunt fericita chiar daca plang...sunt fericita ca EL a fost al meu si stiu ca oricata durere mi-a provocat se va intoarce la mine,pentru ca si inima lui o cauta pe a mea...stiu sigur ca se va intoarce la mine pentur ca sentimentele nu pot fi tinute ascunse...As face-o de mii de ori daca e posibil doar pentru a simti acea fercire in mine ..Sunt fericita pentru ca EL e fericirea mea...si stiu ca candva...drumurile noastre din nou se vor lega !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu