Ploaia

Ploua...si cerul e negru...e inchis....intunecat
      Soarele de teama dupa nori sa asezat
De parca ruga din gand mi-a ascultat...
      Eu ma pierd printre stropii de ploaie
Ma ascund de razele solare
     Ma ascund de viata
 De moarte...de tine, de tot
     Las ploaia sa ma bata
Ca pe-un trandafir ...boboc
      O las...si o primesc cu bratele larg deschise
 Sa ma poarte in ganduri permise
      Sa ating cu palmele tot ce-i interzis
Sa te iau in brate...
           Acum .....!!Chiar ca nu mai rezist....
    Ploua....si ploaia calda chipul mi-l alina,de parca zambeste
Lacrimile ce cad pe pamant maci infloreste...
     E ca si cum...lacrimile-mi ser magic ar fi
Si viata pamantului pe loc oferi....
     E atat de calda ploaia...
Sau poate ca e foarte rece
      Nu o simt pe piele...si mai departe nu trece
As vrea sa-mi spele sufletul invapaiat de placere
     Si sa stinga durerea ce in mine tot creste
Ca un uragan...ce forfota in jur starneste...
       Apoi ...
Sa vina linistea...asa ca dupa o mare furtuna
Si glasul meu sa rasune peste ceruri...si mari
     Sa se ascunda departe in munti....
Nimeni sa nu stie....
    Ca la altul te-ai dus!