E dimineata....
             Si parca florile sunt insetate de roua
 Soarele rasare insetat sa fure putin din viata voua
          Pasarile canta nelinistite in copaci...
Si mii de buburuze zboara intre maci.
  
                Zori de zi....
Cu sunete pierdute in miazazi...
              Raul muntelui curge agale la vale
De parca-ar sopti...Plecati incet...nu in teroare.

             Raze de soare...
Evantai fac pe cerul senin
       Vantu-mi sufla-n ureche
Pleacaaaa! E timpul sa vin.
        
                    Ma pierd in culori...
In razele de soare ce se bat pe roua din flori
             Ma pierd cu privirea cu auzul cu tot
Nu mai stiu de vreau sa plec...sau sa stau sa pierd tot.

           E sfarsitul....
Asa l-au numit toti
           Persoanele ce rpivesc cerul ca niste hoti
Dar nu plec,ma las prinsa de magia vazuta
          Si privesc cerul ce se-nroseste in o secunda.

           Toti fug...
Alearga in vale,sunt multi care cad din picioare.
          Eu stau pe loc ,inmarmurita parca
Sa vaz cum alearga cu totii deodata.

           Si vantul sufla...
Din ce in ce mai tare
             E ca si cum saracul ar vrea sa ma faca sa cad din picioare
Dar eu ma tin tare de batranul tei
             Privind soarele cum iese dintre zei...

           Ce minunatie....
Ploaia parca-mi arde pielea batuta de vant
              Si razele solare arunca mangaieri in vant
Totul e cuprins de focul din soare...
                 Toti au fugit crezand ca nu mai au scaparre...

   Au pierdut....
                  Cel mai minunat tablou
Cu frica ca se transforma-n bibelou...
              Am ramas aici..prinsa de teiul batran
Cu un ochi spre soare si cu unul spre pamant
           Mai fericita ca niciodata
O dimineata ca asta....e unicata !!