Mi-e dor de bunicii ce in brate m-au tinut
Mi-e dor de mangaierea lor
Ei nu ma certau si nu imi faceau rau...
Mi-e dor de bunica de odinioara
Ce parea ninsa pe dinafara
Care avea sufletul mare...
Si imi dadea in fiece zi...un pumn de bomboane.
Mi-e dor de leganatul pe picioare
Cu acele oase vechi...uscate
Mi-e dor de clipele cand ma punea in spate
Si cu durerea mergea mai departe ...
Imi lipsesc bunicii,alinarea lor
Imi lipsesc bomboanele dulci ce ma asteptau sub perna mereu
Lipsesc mangaierile dulci in diminetile tarzii
Offf bunico...de ce de acolo de sus...o clipa nu mai revii...
Macar o secunda sa te pot strange in brate
Sa-ti mangai parul negru de corb
Sa-ti sarut mainile gingase
Si sa-ti multumesc pentru tot....
Vino bunicoo aici pe pamant sa am grija de tine
Sa te spal,sa-ti spun un cuvant ,un cantec ,un gand...
Asa cum tu faceai cu mine cand eram mica
Sa te tin in brate si sa-ti spun " Te iubesc bunica " !
Bunicul sur la par era....
Pierdut-am si pe el
In anii fragezi de copilarii
Ramasei singura...intre copii
Lasam-au singura amandoi plangand
Si cerul in noapte blestemand
Mi-au luat ce iubeam pe pamant
Si plangand i-am dus pe amandoi la mormant..
De-as fi putut ...zile le-as fi dat
Sa fi ramas langa mine sa nu fi plecat...
Sa ma aline si sa ma-nvete amandoi de bine
Nu sa cad...si sa nu am pe nimeni langa mine...
Off dragilor de inapoi la mine v-ati intoarce...
Ca niste regi v-as venera
V-as saruta mainile zi si noapte
Poate asa ..nu veti mai pleca...V-as oferi fericire sa beti
Si sanatate din pahare
As fi doar langa voi
Si timpul l-as calca cu putere in picioare...
Dar nu....eu tot la mormantul vostru plang
Si ma intreb de ce asa devreme v-am pierdut
Mi-au ramas doar pozele cu voi
Si cuvintele din ochii mei goi....
Doar trandafirul de la mormant mai mangaie din cand in cand... lacrimile curgand
Si vantul mai susura rar in ureche
Atat mi-a mai ramas de la voi...
Doar lumanarile ce tin de veghe....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu